Cuba a aprobat un pachet de 176 de măsuri economice care redefinesc structura fundamentală a economiei naționale. Printre cele mai semnificative schimbări se numără deschiderea sistemului bancar către instituții private și cooperative, transformarea companiilor de stat în societăți comerciale cu acționariat privat și eliminarea subvențiilor universale pentru produse esențiale. Reformele marchează o deplasare de la un model socialist rigid la un sistem mai orientat spre piață, cu prețuri bazate pe costuri reale pentru combustibil, transport și electricitate.

Prim-ministrul Manuel Marrero Cruz a prezentat aceste măsuri ca fiind esențiale pentru supraviețuirea economică, nu ca un abandon al socialismului. Statul acceptă acum falimentul entităților neviabile, o ruptură clară față de practica anterioară de menținere administrativă a firmelor deficitare. Angajații vor primi indemnizații între trei și șase luni de salariu, dar riscul de creștere a șomajului este real.

Reformele includ și crearea unei piețe valutare digitale în timp real, cu licitații valutare, menită să îmbunătățească accesul la valută. Cu toate acestea, succesul acestor măsuri depinde nu doar de implementare internă, ci și de impactul sancțiunilor americane, care continuă să restrângă accesul Cubei la finanțare internațională. Lipsa detaliilor privind supravegherea bancară și repatrierea capitalului rămâne o barieră pentru investitorii străini.