Cercetători au propus un nou model teoretic care sugerează că exploziile solare ar putea influența activitatea seismică de pe Pământ prin modificări ale sarcinii electrice între ionosferă și crustă. Potrivit studiului, particulele încărcate eliberate în urma unei erupții solare ar putea crea un strat de sarcină negativă în atmosfera superioară, care la rândul său amplifică forțele electrostatice în zonele fisurate ale scoarței terestre, cum ar fi falii tectonice. Această presiune suplimentară ar putea, în anumite condiții, contribui la declanșarea unui cutremur.

Modelul compară sistemul ionosferă-crustă cu o baterie gigantă, în care ionosfera este un terminal pozitiv, iar crusta, unul negativ. În timpul unei explozii solare, electronii sunt deplasați în jos, modificând echilibrul electric și generând tensiuni în zone deja instabile. Cercetătorii susțin că aceste schimbări ar putea fi comparabile ca intensitate cu alte forțe naturale cunoscute pentru influența lor asupra faliilor, precum forțele de maree.

Totuși, legătura nu este dovedită ca fiind cauzală. Un exemplu menționat este cutremurul din peninsula Noto, Japonia, din 2024, care a avut loc în paralel cu o erupție solară puternică, dar specialiștii avertizează că suprapunerea temporală nu implică neapărat o relație directă. Serviciul Geologic al SUA subliniază că activitatea seismică nu urmează ciclul de 11 ani al Soarelui, iar alți oameni de știință consideră că modelul actual simplifică prea mult complexitatea geologică a scoarței. Cercetarea deschide totuși o nouă direcție în înțelegerea interacțiunii dintre vremea spațială și fenomenele terestre extreme.