SpaceX a propus un sistem orbital revoluționar format din până la un milion de sateliți care ar funcționa ca centre de date pentru inteligența artificială, alimentate de energia solară. Ideea urmărește să reducă presiunea asupra infrastructurii terestre de calcul, dar ridică semne mari de întrebare în rândul comunității științifice. Specialiștii în astronomie și siguranță orbitală avertizează că o asemenea densitate de obiecte în jurul Pământului ar putea duce la aglomerarea orbitelor joase și la creșterea riscului de coliziuni.

Planul prevede sateliți plasați între 500 și 2.000 de kilometri altitudine, o zonă sensibilă unde fragmentele rezultate din avarii pot rămâne în orbită sute de ani. La această înălțime, atmosfera este prea subțire pentru a trage rapid obiectele înapoi, ceea ce amplifică temerile legate de sindromul Kessler — un lanț de coliziuni care ar putea face anumite straturi orbitale imposibil de folosit.

În plus, există preocupări legate de impactul asupra astronomiei: sateliții mai mari decât cei actuali ar putea polua vizual imaginile telescoapelor. Deși SpaceX promite soluții pentru deorbitarea sateliților vechi, inclusiv coborârea lor controlată sau mutarea pe orbite de depozitare, ritmul de înlocuire la scară masivă ridică întrebări serioase. O astfel de infrastructură ar putea deveni o revoluție tehnologică — sau o greșeală orbitală pe care generațiile viitoare o vor regreta.