
Această descoperire oferă context util unui prieten care urmărește biodiversitatea ascunsă din adâncurile oceanice.

Unde dispar balenele moarte? Firul poveștii și fapte cheie
Oamenii de știință au descoperit cel mai adânc, vechi și mare cimitir de balene din lume în sud-estul Oceanului Indian, la 7 kilometri sub suprafață. Acest sit subacvatic, identificat în timpul unor expediții cu submersibile în 2023, conține cinci zone cu cadavre fosilizate și oase datând de acum 5,3 milioane de ani, aparținând balenelor cu cioc și balenelor cu fanoni. Descoperirea oferă o perspectivă fără precedent asupra modului în care ecosistemele de adâncime se dezvoltă în jurul „căderilor de balene” — când carcasa unui mamifer marin se scufundă și devine sursă de hrană pentru viețuitoarele abisale.
Cimitirul susține o biodiversitate remarcabilă, inclusiv meduze, viermi tubulari, stele fragile, homari pitici și scoici de apă sărată, multe dintre acestea fiind posibil noi specii pentru știință. Biologul Xikun Song explică că dimensiunea balenelor și compoziția chimică a oaselor lor creează o bază stabilă pentru colonizarea organismelor marine. Starea excepțională de conservare a oaselor — datorată densității lor, adâncimii extreme și unui strat protector de minerale — a permis cercetătorilor să studieze evoluția acestor ecosisteme pe termen lung.
Cercetătorii nu știu încă de ce atât de multe balene s-au concentrat în același loc. Ipotezele includ moartea naturală în zonă, epuizare sau boli legate de scufundări repetitive, sau chiar geometria fundului oceanic, care ar fi putut canaliza rămășițele într-un punct central. Descoperirea, publicată în Nature, subliniază reziliența vieții în condiții extreme — întuneric, presiune enormă, lipsa oxigenului — și oferă indicii despre adaptarea biologică în mediile cele mai inaccesibile de pe Pământ.
Fapte
- Cimitirul de balene a fost descoperit la 7 km adâncime în sud-estul Oceanului Indian.
- Situl conține cinci zone cu cadavre fosilizate și oase de balenă datând de acum 5,3 milioane de ani.
- Oamenii de știință au identificat meduze, viermi tubulari, stele fragile și posibile specii noi în jurul rămășițelor.
- Adâncimea, densitatea oaselor și un strat mineral le-au protejat de deteriorare timp de milioane de ani.
- Geografia fundului mării în formă de V ar fi putut canaliza rămășițele în același loc de-a lungul timpului.
- Descoperirea a fost publicată în revista Nature și oferă informații despre adaptarea vieții în condiții extreme.
Explicație vizuală de știri Canto. Instrumentele AI pot sprijini producția. Politica editorială





